Astazi ne-am decis sa vorbim despre depresia postnatala. Sunt sigura ca ati auzit despre ea sau poate chiar v-ati si confruntat cu aceasta etapa.
Depresia postnatala sau depresia post-partum este o tulburare psihica care se instaleaza in primele luni dupa nastere.
In primele 3-4 zile dupa nastere este firesc sa ai schimbari de dispozitie. E posibil sa te simti trista, sa nu te poti concentra, sa ai apetitul scazut si sa nu te poti odihni deloc (sau chiar sa nu te poti apropia de minunea ta). Nu te speria, o sa treaca. :)
Te confrunti cu „tristetea de dupa nastere” sau „baby blues”. Tristetea de dupa nastere este o etapa normala si va disparea in cel mai fericit caz in aproximativ 10 zile. Daca simptomele persista si se agraveaza, esti suspecta de depresie postnatala si iti recomandam sa soliciti ajutorul unui medic.
Aparitia acestei etape difera la fiecare femeie - la unele apare inca din primele zile, iar in alte cazuri poate sa apara si dupa cateva saptamani sau luni de la nastere.
Ce simptome sunt caracteristice starii de depresie postnatala? Buna intrebare :)
Lasam mai jos o lista cu cele mai des identificate simptome:
- stare generala proasta si tristete;
- neliniste, anxietate, iritabilitate;
- lipsa interesului sau a placerii de a trai;
- lipsa energiei si a motivatiei;
- sentiment de vinovatie si inutilitate;
- dificultati de concentrare sau in a lua decizii;
- sentiment de incapacitate de a iubi copilul si partenerul;
- tendința de izolare;
- dificultati in a te odihni, probleme cu adormitul sau dimpotriva, program de dormit prelungit;
- lipsa apetitului;
- creștere sau scadere în greutate;
- stari frecvente de plans;
- dureri de cap;
- dureri de piept;
- batai ale inimii mai rapide;
- ameteli, lipsa de stabilitate și tremur.
Factorii de risc care pot duce la aparitia depresiei postnatale sunt:
- travaliul dificil
- modificarile hormonale
- existenta unui episod depresiv in trecut sau existenta unei tulburari afective la rudele de gradul I
- retrairea unei pierderi anterioare
- un bebelus mai solicitant (inclusiv nasterea unui copil care prezinta un handicap sau o infirmitate, nasterea inainte de termen )
- probleme în relatiile de familie (probleme maritale, sentimentul cq partenerul nu este suportiv, lipsa unei persoane de incredere)
- probleme sociale (somaj, lipsa resurselor financiare, schimbarea locuintei, mai ales daca acest lucru presupune mutarea la distanta de familie si de prieteni, renuntarea la cariera pentru cresterea copilului).
Cum tratam depresia postnatala?
- Apeleaza la cei din jur pentru ajutor temporar cu copilul, pentru a putea să ai un minim de grija de tine si propriile nevoi si pentru scurte pauze de reincărcare a bateriilor;
- Incearca sa te odihnesti suficient;
- Gaseste 15 minute zilnic sa faci puțina miscare (chiar și plimbarea mai rapida a caruciorului te poate ajuta; :)
- Apeleaza cu incredere la o retea proprie de suport – familie, prieteni, care sa te ajute in indeplinirea sarcinilor casnice;
- Mananca regulat, hranitor, sanatos;
- Poti avea discuții regulate sau la nevoie, cu alte mamici, pentru a va impartasi experiențele;
- Redu la maximum responsabilitatile mai puțin importante, care nu tin de tine sau de copil si cere ajutorul celor din jur;
- Creeaza asteptari realiste legate de ceea ce poti si nu poti face în perioada aceasta, in care trebuie să ai grija de un nou-nascut;
- Cere sfatul specialistilor (medic, consilier de alaptare, psiholog) ori de cate ori simti nevoia.
Larisa P. ne spune asa :
,,Si eu am trecut prin depresie. Am plans foarte mult. Eram stresata de tot felul de nimicuri. Au trecut luni bune pana cand am realizat ca nu ma pot bucura de fetita mea, de timpul petrecut cu ea. Vorbiti despre asta cu familia sau cu un medic specialist. Incercati sa vedeti care e cauza depresiei: teama, nesiguranta, griji. Instinctul sigur il vei dobandii. Ganditi-va ca totul are o rezolvare si veti depasi momentele grele. ‘’
Adina I. marturiseste si ea ca a trecut prin acesata perioada.
,,Nici eu nu am crezut in asa zisa depresie postnatala, pana am nascut. Am nascut prin cezariana si dupa 3 zile am iesit din spital, eu si bebe fiind foarte bine. Eram cea mai fericita cand il vedeam. Dupa ce am venit acasa, lucrurile s-au schimbat. Timp de aproape o luna plangeam non-stop, dormeam foarte putin, cand il vedeam pe bebe iar plangeam. Cand plangea bebe plangeam si eu. L-am dorit foarte mult pe bebe dar in acele momente nu vroiam sa il vad.
Cu ajutorul sotului am trecut peste. Conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine sa te ajute sa treci prin asa perioada. ‘’
Alina S. a trecut peste aceasta perioada cu ajutorul mamei.
,,M-am confruntat cu depresia postnatala. Aveam stari de plans, nervi din orice, pofta de mancare nu exista nici ea. Pur si simplu nu voiam sa vad pe nimeni si nu aveam chef de nimic. Eu mi-am recunoscut depresia imediat, m-am documentat inainte. Am vorbit deschis cu membrii familiei mele si m-am bazat pe sprijinul lor: lasam copii cu mama, ieseam cu fetele o ora, am inceput sa citesc sau sa fac lucruri care ma pasioneaza. M-a ajutat mult dar un real ajutor mi-a fost mama mea.
Cu ajutor si credinta o sa treci peste. Sanatate multa!’’
De stiut …
- La nivel mondial 5,1% dintre femei si 3,6% dintre barbati sunt depresivi.
- 50-62% dintre femeile care s-au mai confruntat cu depresie postantala la sarcina anterioara, au avut si la sarcina urmatoare depresie post-partum.
- 350 de milioane de oameni au suferit de depresie la nivel mondial in anul 2017.
- 2-5% dintre femeile care au avut o sarcina anterioara fara problem dezvolta ulterior depresie postnatala.
- Conform OMS , in anul 2020 depresia reprezinta a doua cauza de dizabilitate, imediat dupa afectiunile cardiovasculare.
- 1-2 /1000 de mame dezvolta psihoza postnatala, afectiune ce apare de obicei in prima luna dupa nastere.
- In 2017 , 900.000 de romani au fost diagnosticati cu depresie , asta reprezinta 5% din populatia Romaniei.
- 80% dintre mame au tristetea de dupa nastere (baby blues) manifestata in prima saptamana dupa sarcina.
Draga mamica, nu uita ca a avea un bebelus nu inseamna doar multa bucurie, ci si o schimbare importanta in viata de zi cu zi, a ta si a intregii familii. Fa-ti planuri si asteptari realiste pentru aceasta perioada, difcila pentru mama, in care este greu sa anticipezi si sa controlezi ce se intampla in fiecare zi.
Nu pretinde de la tine sa fi o mama perfecta, accepta suportul de la cei din jur, pentru a avea timp pentru propria odihna si relaxare. Profta de somnul bebelusului ca sa dormi si tu, atunci cand este posibil.
Vorbeste deschis despre ceea ce simti cu partenerul tau, mai ales despre fricile sau indoielile tale privind rolul de mama.
Te imbratisam cu drag si speram sa te ajute acest articol. :)